Ce este trauma colectivă și ce este important să știm despre ea, mai ales în această perioadă

Ultimele săptămâni au adus multă incertitudine în viața noastră, multe trăiri, un amestec de gânduri și o nevoie de certitudine, poate mai mult decât am avut nevoie vreodată. 

Pe fondul pandemiei și a izbucnirii unui conflict armat lângă granițele țării noastre, încercăm să facem față la activitățile de zi cu zi, dar sistemul nostru emoțional este tot mai încărcat.

Sper ca rândurile următoare să aducă măcar puțină lumină asupra unui subiect important: trauma colectivă – ea ne include pe toți.

Și acest pe toți este deja parte din definiția traumei colective, care înseamnă un eveniment major, cu impact dureros asupra unui grup, a unei societăți sau a unei întregi planete. Cu cât impactul acesteia se propagă pe o mai mare extindere geografică, cu atât sentimentul de neputință crește. De ce? Pentru că apare senzația că nu ai unde merge pentru a scăpa, senzația lipsei unei refugiu și a unui salvator care ne-ar putea scoate din contextul dureros.

Conform lui Kleber &Brom, există trei elemente principale în traumă: neputință, întreruperea bruscă a existenței normale a individului și disconfortul extrem experimentat de victimă.

Situația actuală, cauzată de războiul din Ucraina adâncește o rană colectivă generată deja de experiența pandemiei, pe care o și extinde prin specifiul diferit. Probabil cel mai important este să nu încercăm să ne prefacem că pe noi nu ne afectează. Așa cum scriam aseară într-o postare, a nu simți un impactul a ceva dureros dureros nu este reziliență, este disociere, adică deconectare de la lumea emoțiilor noastre, ceea ce face ca ele să fie reprimate, stocate acolo și la un moment, sub o formă sau alta, să iasă afară atunci când ne așteptăm mai puțin.  

Ce ne poate ajuta

• Rămâi prezent/ă legat de emoțiile pe care le simți. Oprește-te în diferite momente ale zilei și întreabă-te cum te simți, ce senzații ai în corp. Simți că ești conectat/ă la el sau dimpotrivă? Acesta este, probabil, unul dintre cele mai importante puncte. 
• Gândirea în perioade. Ajută să ne gândim că este o perioadă dificilă al cărei impact poate se va resimți în diferite aspecte din viața noastră de-a lungul următoarelor luni sau ani, însă prioritar este acum să avem grijă de noi și de relațiile noastre, precum și să contribuim acolo unde putem.
• Focus pe ceea ce putem controla. A ne muta atenția pe ceea ce putem controla nu înseamnă a ignora contextul, dimpotrivă. Asta ne poate ajuta să ne ancorăm în prezent și să putem fi acolo și pentru cei care au nevoie de noi. Începe cu activități simple pe care știi că le poți duce la bun sfârșit, cum ar fi pregătirea mesei, o sesiune scurtă de exerciții fizice, plantarea unui copac, curățenia din casă, implicarea în ajutorarea refugiaților etc.
• O rețea de suport emoțional. Te încurajez să suni oameni, să intri în contact cu ei, să le auzi vocea, să participi la grupuri de suport, să lucrezi cu un terapeut, să organizezi seri online cu oameni de peste mări și țări etc. Va avea un impact pozitiv asupra tuturor celor implicați. Acordați spațiu pentru cum vă simțiți dat fiind contextul, însă nu rămâneți acolo, încercați să mutați discuția și spre ceea ce este în controlul vostru, spre cum vă puteți susține în aceste timpuri, pe momente faine prin care ați trecut etc. Povestește despre cum e pentru tine perioada aceasta. Trauma colectivă la fel ca și cea individuală are nevoie de procesare și de integrare, ceea ce înseamnă că e important să discutăm despre asta, despre cum ne face să ne simțim, să cerem ajutor specializat dacă trăirile devin intense și greu de gestionat și bineînțeles, să fim atenți la efectele pe care le-ar putea avea asupra noastră și să acționăm.
• Activități care să te ajute să te relaxezi sau să îți gestionezi emoțiile – găsești mai multe recomandări aici, aici și aici.
• Scris despre ce simți. Scrisul este eliberator, pentru că ne ajută să ne structurăm gândurile, să scoatem din sistem ceea ce e mult, dureros și apăsător, dar mai ales să simțim că acele gânduri care umblau necontrolat prin mintea noastră sunt acum în mâinile noastre, la propriu.
• Lucrează cu mâinile, adică ancorează-te în concret, cum spuneam și mai sus. Lucrul cu mâinile ne ancorează, ne oferă senzația de aici și acum, că putem face ceva palpabil. Plantează ceva, joacă-te cu plastelină, spală vasele, triază hainele, pictează, colorează, modelează.
• Plimbă-te. Mersul este probabil cel mai firesc și la îndemână act de mișcare al corpului nostru. Studiile neurologice vin și ele să îi confirme importanța pentru buna funcționare a creierului și pentru ajutorul în procesarea evenimentelor dificile.
• Ai grijă de corpul tău. Setează-ți o rutină sănătoasă a somnului, hrănește-te sănătos și hidratează-te.

Tare mult sper ca acest articol să fi adus puțină lumină pe acest aspect, să fi normalizat puțin ceea ce simțim și să fi dat un dram de speranță.

Scrie-ne dacă ai întrebări!

Toate cele bune, 

Psihoterapeut Ancuța Coman-Boldișteanu